Desi am o lista impresionanta de posibile destinatii de weekend pentru vara aceasta, am hotarat sa folosim ziua libera ca sa venim acasa, sa nu ratam Rusaliile de la Ciocadia, satul in care locuieste acum mama si in care mi-am petrecut cei mai frumosi ani ai copilariei, colindand dealurile cu bunicii, care imi explicau cum de sunt inruditi merii padureti cu ionatanii din gradina noastra, care soi de vie face strugurii mai dulci si cum sa-mi dau seama daca pomii nostri vor rodi anul acesta. Tot cu ei mergeam de Rusalii la bisericuta mica din cimitir, cu un cos plin cu bunatati, unde ne intalneam cu toti vecinii, caci de Rusalii sarbatorim Hramul Satului. Mai intai mergeam sa ne plangem mortii si sa aprindem lumanari pe la morminte, dupa care sarbatoarea revenea celor vii.
