Tuesday, January 25, 2011

In vizita la Casa Poporului-Palatul Parlamentului

Cum sambata a nins toata ziua in Bucuresti si nu am avut cauciucuri de iarna si lanturi ca sa ma aventurez pana la munte, mi-am petrecut timpul vizitand 3 muzee aflate in aceesi locatie: Casa Poporului, Muzeul Costumelor Populare si Muzeul de arta contemporana. Astazi am sa-ti povestesc cate ceva despre Casa Poporului, acest mastodont inscris in Cartea Recordurilor la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul doi in lume dupa cladirea Pentagonului.
Palatul Parlamentului se afla pe Strada Izvor, la numarul 3. Palatul este deschis publicului in fiecare zi, intre orele 10 si 16. Taxa de intrare este de 15 lei pentru turistii romani si 25 de lei pentru cei straini. Pensionarii, elevii si studentii au acces gratuit. La intrare vei trece printr-un filtru de securitate si trebuie sa ai un act de identitate la tine, asa ca nu-ti uita buletinul acasa. :) Durata pare sa fie foarte variabila, tinand cont ca ultima data cand am facut un tur am stat o ora si jumatate, desi nu am vizitat subsolul, iar acum o domnisoara ghid extrem de grabita ne-a trecut prin aceleasi sali plus subsol in mai putin de o ora.



Cum s-a nascut aceasta cladire controversata? Dintr-un dezastru! La 4 martie 1977, intreaga Romanie se cutremura si multe cladiri bucurestene sunt transformate in praf si pulbere de seism. Odata cu lucrarile de refacere a orasului apare idea construirii unui nou centru civic pe Dealul Spirii, cunoscut astazi drept Dealul Arsenalului. Pe principiul "podul de piatra s-a daramat...sa facem altul mai traininc si mai frumos...pe deal in sus", se lanseaza un concurs de proiecte si Anca Petrescu, o arhitecta de numai 28 de ani este aleasa castigatoare. Se pare ca doamnei i-a placut atat de tare ce a construit incat a simtit nevoia sa isi desfasoare activitatea zilnica in cladire, devenind dupa Revolutie deputat in Parlamentul Romaniei.
Tovarasu' Ceausescu pune piatra de temelie a constructiei.

Pentru constructie a fost necesara demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei, care a dus la pierderea unor cladiri importante precum Manastirea Vacaresti, Spitalul Brancovenesc, Arhivele Nationale sau Stadionul Republica si au fost folositi 400 arhitecti si aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat in trei ture, 24 ore pe zi. De ce spun folositi? Pentru ca in timp ce unii au fost rasplatiti regeste, altii faceau munca "voluntara". In plus , masurile de protectia muncii nu erau foarte stricte si multi si-au gasit moartea pe imensul santier.

Cum in decembrie 1989 cladirea nu era inca terminata au aparut tot felul de idei sugubete legate de utilizarea sa.In timp ce unii au vrut sa o dinamiteze pentru ca reprezenta trecutul, altii au fost de parere ca ne lipsea un mare muzeu al comunismului si exista o cladire in plus. Au existat si investitori straini dornici sa o transforme in cel mai mare mall sau in cazino.
Pana la urma s-a decis continuarea constructiei si folosirea sa pe post de sediu al Parlamentului. Cu timpul s-au deschis in interior si cele 2 muzee despre care v-am amintit si o parte din sali se folosesc astazi pentru organizarea de conferinte, nunti, botezuri, cumetrii...Pe langa milionarii aparuti peste noapte care isi fac de cap prin salile Palatului, aici si-a facut petrecerea de nunta si  Nadia Comaneci.

Ca sa iti faci o idee despre cat de mare este aceasta cladire, iata cateva date tehnice:
Dimensiunile cladirii sunt:
lungime - 270 metri
latime - 245 metri
inaltime - 86 metri (peste cota 0)
adancime 92 metri (sub nivelul solului)
suprafata construita la sol - 66.000 metri patrati.
Iar pentru realizarea acestui proiect s-au folosit:
1.000.000 m³ de marmura
5.500 de tone de ciment
7.000 de tone de otel
900.000 m³ de esente de lemn
3.500 de tone de cristal
2.800 de candelabre
220.000 m² de covoare.
Impresionant, nu?


Marmura a fost adusa de la Ruschita, covoarele au fost tesute la Cisnadie, draperiile provin de la manastirile de maici din Moldova, iar lemnaria a fost lucrata la fabrica Grivita din Bucuresti. Casa Poporului s-a dorit a fi o constructie facuta in stil romanesc, cu materiale 100% romanesti si cu muncitori romani. Ghidul de data trecuta a mentionat insa ca usile Salii Nicolae Balcescu, contin mahon, lemn care nu a provenit din Romania, ci din Zair (azi Congo), fiind un cadou primit de Ceausescu de la prietenul sau , dictatorul Mobutu Sese Seko.
Si acum sa trecem la vizita propriu-zisa...Intram prin partea dinspre strada 13 septembrie, intr-un hol mare si putin cam rece, din care porneste o scara imensa, inspirata se pare de cea de la Muzeul Ermitaj din Rusia.  
Intram apoi in Sala Drepturilor Omului, luminata de un imens candelabru facut din cristal de Medias. Aici urmau sa se desfasoare sedintele Comitetului Politic Executiv al vechiului regim. In jurul mesei se gasesc 60 de scaune frumos ornamentate, care ar fi trebuit sa fie completate de inca unul, tapitat cu fir de aur si argint, destinat presedintelui.
Galeria de onoare este o sala imensa, sustinuta de 34 de coloane de marmura,  impartita in 3 parti egale de niste usi glisante impresionante, care intra in perete. Pardoseala e un urias puzzle alcatuit din marmura alba si roz de Ruschita, bej de Caprioara si rosie si neagra de Moneasa. 
Sala Nicolae Balcescu se remarca prin niste draperii foarte frumoase si elegante, tesute la Sighisoara.
Sala Nicolae Iorga are peretii imbracati in lemn de stejar si prezinta cateva tablouri realizate de artisti romani. Din pacate nu le-am putut admira din cauza intunericului. Se pare ca domnii electricieni care lucreaza la Palatul Parlamentului sunt liberi in weekend. :(
In Sala A.I. Cuza vom descoperi singurele draperii brodate cu fir de aur din toata cladirea, iar in Sala I.C. Bratianu vom fi impresionati de rozeta din marmura de pe podea.
Sala Take Ionescu adaposteste o mini-colectie de picturi si tapiserii realizate de artisti romani, iar in Sala Unirii  ne dezlipim cu greu ochii de la iluminatorul urias bogat ornamentat cu elemente din aluminiu  si slagmetal auriu. Tot aici se gaseste si un covor cu suprafata de 1100 metri patrati, creat special pentru aceasta sala, care cantareste 3 tone.
Sala C.A. Rosetti gazduieste spectacole de teatru, concerte si expozitii de arta si e dominata de un candelabru spectaculos.
Toate salile beneficiaza de un sistem de aerisire natural, construit la cererea lui Ceausescu, care se temea sa nu fie otravit si nu dorea sa-si piarda vocea in timpul lungilor sale discursuri.
Turul s-a incheiat cu o vizita la subsol, unde se afla o mini-expozitie de fotografii cu cladirea in diferite faze ale constructiei, precum si stema Romaniei comuniste si a PCR-ului. Pe un zid se poate vedea o inscriptie facuta de un soldat trimis sa faca munca patriotica-AMR 31, dar si un indemn pentru echipa de fotbal Universitatea Craiova-Hai Craiova!

Mai jos mai aveti cateva fotografii. Pentru calitatea indoielnica vinovata e lumina destul de buclucasa, dar si lipsa mea de talent. :)
Desi eu sunt de parere ca adevaratul spirit romanesc se gaseste la Muzeul Satului, nicidecum intr-o cladire de proportii pantagruelice, decorata cu cele mai ostentative materiale gasite in intreaga Romanie, cred ca orice roman ar trebui sa viziteze macar o data Casa Poporului. Pentru a intelege ca putem fi mari. Pentru a realiza ca maretia cere sacrificii...si pentru multe alte motive, pe care fiecare trebuie sa le descopere in propria constiinta.






16 comments:

  1. Se poate vizita in orice zi? Adica inclusiv sambata si duminica?

    ReplyDelete
  2. Bine ca ai puut sa fotografeezi, ca doar nu oriunde este voie.
    In orice caz, esti foarte talentata ca ghid.

    ReplyDelete
  3. foarte interesant articolul. cu toate ca locuiesc in bucuresti de atata timp nu am fost niciodata sa vizitez casa poporului.

    pacat ca au disparut atatea monumente doar pentru a implini visul unui megaloman..

    ReplyDelete
  4. E un pic bizar ca toti turistii straini vin sa vada Casa Poporului, dar majoritatea bucurestenilor nu a calcat vreodata inauntru (intre eu ma numar si eu... deocamdata)

    ReplyDelete
  5. ar trebui sa i se faca mai multa reclama, nu credeti? daca tot o viziteaza strainii, macar sa o viziteze cat mai multi.
    Parerea mea...

    ReplyDelete
  6. E un obiectiv pe care as vrea sa il vad, nu de alta dar noi toti (probabil parintii unora dintre bloggeri) am platit aceasta megalomanie. Apoi, mai am si un fost vecin trimis sa lucreze acolo si care a si murit intr-un accident in timpul constructiei, fiind trimis acasa in sicriu sigilat, adica rudele nu l-au putut nici macar vedea. E cam sinistru ce scriu dar asta asa, sa nu uitam, iar cei tineri, sa afle...

    ReplyDelete
  7. Da, Liliana, este deschis in fiecare zi a saptamanii, de luni pana duminica, atata timp cat nu se desfasoara vreun Summit NATO sau ceva de genul acesta.

    Multumesc frumos, Duta! Ai dreptate...la Cotroceni,de exemplu, care este un palat absolut superb, nu ai voie sa fotografiezi. :(

    Dan, poate reusesti sa iti faci timp. E o experienta interesanta.
    Sa stii ca erau foarte multi turisti straini in vizita. Adica pe ditamai zapada, grupul nostru a avut vreo 30 de persoane si ne-am mai intersectat cu inca 3, in conditiile in care din ora in ora incep tururi noi.

    Apollo, mai ai timp sa revizuiesti acest lucru :)

    ReplyDelete
  8. Traveling Hawk, dupa cum spuneam si in finalul articolului...cred ca e o vizita pe care fiecare dintre noi trebuie sa o faca. Nu pentru valoarea arhitectonica sau pentru a spune WOW in fata cifrelor impresionante ce tin de aceasta constructie, ci pentru a intelege sacrificiile facute de un neam intreg.
    Unii avem intr-adevar si rude care au suferit direct (strabunicul meu a fost chiabur si a murit muncind la Canal) , altii au auzit doar de la televizor....Trebuie sa invatam ceva din toata istoria noastra!

    ReplyDelete
  9. am fost, am vazut, am dus prieteni veniti din strainatate sa vada. au fost impresionati. mie mi-a lasat un gol in stomac. poate trebuie sa mai treaca niste generatii ca romanii sa vada cladirea asta cu alti ochi. pe de alta parte, eu cred ca putem face lucruri minunate, dar ar fi bine daca aceste lucruri nu s-ar face in stilul constructiei piramidelor...

    ReplyDelete
  10. Interesant. E pe pe lista Must See cand ajung in Bucuresti, sper anul acesta ( deja cam multe am in gand pentru anul acesta :))) sa vad cum le inghesui, suprapun ....

    Dupa datele tehnice pare imens ... sunt chiar curioasa. Pozele sunt frumoase iar acele candelabre imense .... sunt wow!

    ReplyDelete
  11. Zazuza, mi-a placut analogia cu piramidele. :)
    Strainii sunt de obicei fascinati de Casa Poporului si Muzeul Satului, din cate am observat eu :)

    Alicee, sa dai un semn daca vii. Sa treci pe lista si Palatul Cotroceni. :)

    ReplyDelete
  12. Multe de prezentare, trebe sa ajung si eu cat de curand.

    ReplyDelete
  13. Fotografiile tale sunt excelente! si descrierea este de laudat!
    Eu mi-am adus familia în vizita, în vara lui 2007. (Am platit chiar si o taxa pentru permiterea fotografierii si filmrii video)
    Am fost toti deosebit de impresionati! Ce nu mi-a placut, a fost felul batjocoritor în care a vorbit ghida despre tot ce are legatura cu Ceausescu. Toti ceilalti turisti straini din grupul nostru, care nu stiau prea multe despre poporul român, au râs zgomotos la fiecare remarca ironica a ghidei in legatura cu "lipsa de bun gust a decoratiunilor", despre incultura familiei Ceausescu... despre tot Palatul! Si tare am fost mâhnita la gândul ca acesti oameni pleaca din cea mai mare a IIa cladire din lume, sub impresia ca nu a fost nimic prea deosebit! doar chiar si bastinasii n-au pic de respect pentru cultura si istoria României!
    Oriunde mergi în lume, fiecare cauta sa te încânte, cautând sa scoata în evidenta cele mai interesante aspecte, sa atraga turistii si totodata sa impuna respect international fata de natiunea apartinatoare. Noi... dam cu rahat si în putinul pe ce-l avem! :(

    ReplyDelete
  14. Cu placere, Tetris! Poate ne povestesti si noua parerile tale.
    Multumesc pentru aprecieri, Carmen. Ghida cu care am fost eu era atat de plictisita incat abia spunea numele camerelor si cate o scurta poezie despre fiecare, nu ne-a spus mare lucru despre Ceausescu si comunism.

    ReplyDelete
  15. Casa Poporului sau actualmente Palatul Parlamentului, scoate din buzunarele noastre pentru intretinerea lui, numai pentru electricitate, caldura, apa si canalizare suma de 10.500 euro pe zi,adica 320.250 euro pe luna sau daca vreti 3.834.000 euro pe an. Sunt ghid turistic national pentru mai multe limbi straine de peste 25 de ani, am vizitat aceasta cladire de-a-lungul anilor sute de ori si tot timpul cind il vizitez imi persita in minte aceiasi intrebare: "O sa traiesc ziua cind aceasta cladire se v-a intretinere singura ?"

    ReplyDelete
  16. Anonymous, nu cunosteam aceste sume, dar imi imaginam ca trebuie sa fie uriase. Mi-ar placea insa sa se gaseasca solutii sustenabile, care sa includa promovarea intensa a acestui obiectiv turistic si reper national.

    ReplyDelete