Sunday, May 8, 2011

Rezervatia naturala Muzeul Trovantilor Costesti

Daca in urmatorul concediu mergeti pe DN 64, intre Ramnicu-Valcea si Horezu, veti trece prin localitatea  Costesti. La doi pasi de locul in care minerii si jandarmii si-au impartit reciproc bastoane si pumni, se gaseste Rezervatia naturala Muzeul Trovantilor, langa o cariera de nisip aflata chiar la marginea strazii. Ce sunt trovantii? Termenul geologic trovant a fost introdus pentru prima data in literatura de specialitate de catre un roman (Murgoci, in 1907) si descrie o formatiune geologica (concretiuni sferoidale grezoase) formata prin cimentari locale formate intr-o masa de nisipuri. Secretia neuniforma a cimentului duce la aparitia de forme bizare. In folclorul local, trovantii sunt cunoscuti drept "pietrele care cresc".
 

 De ce ar trebui sa va opriti pentru cateva minute aici? In primul rand, pentru ca in bizaritatea lor, aceste "pietre" sunt foarte frumoase. Natura e un sculptor iscusit, am putea spune.
De asemenea, trovantii de la Costesti sunt considerati unici pentru ca "inmuguresc". :) Atasat de unul mare, se pot gasi atasati mai multi "trovantei".
Alte argumente ar fi varsta impresionanta (specialistii sustin ca s-au format in Miocenul Superior), faptul ca sunt modelati continuu de vanturi si ploi si de ce nu, ideile conform carora in acest loc s-ar putea simti energii stranii. 
In Romania ii mai puteti admira langa Cluj-Napoca, la Dealul Feleac si tot in judetul Valcea, pe cursul paraului Gresarea, care se varsa intr-un rau din satul Otesani, aflat la vreo 15 km de Horezu.

Accesul este gratuit.

Mai jos aveti cateva fotografii facute ultima data cand am oprit sa vad daca "au mai crescut". :)








4 comments:

  1. Imi plac si mie trovantii. Pentru geologi sunt ,,concretiuni sferoidale grezoase" formate intr-adevar, prin cimentarea nisipului.Se mai gasesc in multe locuri, dar ele sunt tinute secret de catre organizatiile ecologice sau turistice, pentru ca se trezesc unii sa ia pietrele astea cu camionul si sa le puna in curte sa vada cum...cresc?!
    Cu respect.

    ReplyDelete
  2. Multumesc frumos pentru completari, Viorel.
    La partea cu luatul acasa nu m-am gandit. In cazul acesta, mai bine secrete decat furate!

    ReplyDelete
  3. Frumoase fotografii, VertAnge, dintr-un loc interesant. Daca voi avea drum pe acolo, voi stii sa ma opresc, sa-i vad si eu mai de aproape.

    ReplyDelete
  4. Felicitari pentru articol! Pe 28 mai ii voi vedea si eu, in sfarsit... Abia astept sa vad "trovanteii". Cu ocazia organizarii acestei excursii am aflat si de site-ul http://www.trovanti.ro/ Interesante si activitatile Asociatiei Kogayon care administreaza aceasta rezervatie naturala. Cele bune,
    Cristina

    ReplyDelete