Catedrala La Almuneda din Madrid

Dupa ce am descoperit Muzeele Madridului am pornit in cautarea religiei si m-am oprit la Catedrala La Almuneda, a carei constructie a inceput in 1883, ca ultim omagiu adus de catre regele Alfonso al XII-lea sotiei sale Maria de las Mercedes de Orleans, care a murit la doar 18 ani.

Pe aceste pamanturi au existat de-a lungul secolelor alte constructii bisericesti si mai multi regi ai Spaniei au incercat sa ridice aici o catedrala, dar din motive economice si politice planurile erau mereu amanate.

Culele Maldaresti

Fie ca veniti dispre Ramnicu Valcea, fie ca veniti dispre Targu-Jiu, in drumul spre Horezu veti intalni niste panouri imense de un rosu aprins pe care scrie mare "Vizitati culele Maldaresti!".

Cum sunt curioasa din fire, nu puteam rata ocazia sa le vizitez, mai ales ca eram insotita si de 2 prieteni francezi, care nu reuseau sa inteleaga ce este aceea o cula din explicatiile mele.

Unde as vrea sa fiu in weekend...

La cel de-al 89-lea Qatar Prix de l"Arc de Triomphe, pe Hipodromul Longchamp din Paris.

Cursa de referinta in materie de excelenta hipica, aduna in fiecare an cei mai buni cai pur-sange, cei mai buni crescatori si cei mai buni jochei, care se intrec pentru marele premiu, in valoare de 2,3 milioane de euro, dar si pentru imbogatirea palmaresului cu cel mai prestigios trofeu hipic al Europei.

Bhutan,locul in care iti descoperi paradisul interior

Daca sunteti obositi de agitatia si traficul de pe strazile noastre si cautati un loc fara semafoare, in care oamenii se ingrijesc mai mult de bogatia sufletului decat de cea materiala, acest mic regat budist ascuns intre Tibet si India este destinatia ideala.

Cu o viza scumpa si cu reguli stricte in ceea ce priveste accesul turistilor, Bhutanul a devenit o destinatie de lux in care occidentalii instariti vin sa-si cheltuiasca banii, simtind ca au trait aventura vietii lor pentru ca au descoperit salbaticia acestui loc magic.

Online booking?

Exceptand cazurile in care te duci cu cortul sau se mai intampla, cum mi s-a intamplat mie sa ajung tarziu intr-un oras, sa nu gasesc cazare si sa dorm in masina, in planificarea fiecarei calatorii ai nevoie de inchirierea camerelor de cazare (sau eventual de inchirierea de automobile etc).

In momentul de fata, ai doua optiuni:
1. apelezi la o agentie de turism care se ocupa de tot. Aici avantajul ar fi ca agentia te scuteste de niste eforturi si, eventual, reuseste sa obtina discount-uri la hotel pentru un numar mai mare de rezervari. Discount-uri pe care nu le gasesti in mod normal.
2. iti rezervi tu cu manuta ta, apeland la servicii de rezervare online. In acest caz avantajul este ca ai o mai mare flexibilitate in alegerea conditiilor de cazare si, uneori, e posibil chiar sa obtii un pret mai bun decat daca ai rezerva prin agentie, care are si ea niste costuri si trebuie sa si le amortizeze.

Filosofia prin calatorii

Daca sunteti din Bucuresti si vreti sa invatati in cel mai frumos mod cu putinta cate ceva despre Filozofie, Fundatia Calea Victoriei va asteapta incepand cu 22 octombrie la o serie de 6 ateliere "Filosofia prin calatorii".

Temele atelierelor sunt:

1. Grecia antică: Thales – din Fenicia în Elada. Heraclit – captiv în Efes. Pythagora – despre muzica sferelor.

2. India apropiată: Shankara – filosoful ascet. Nagarjuna – nihilistul absolut. De-a lungul răspândirii buddhismului.

3. Ultimii medievali: Circulaţia manuscriselor în Evul Mediu. Calist Catafygiotul – o enigmă. Nicolaus Cusanus – de la Bizanţ la Florenţa.

4. Modernii: Leibniz şi gândirea barocă. Spinoza – nostalgia Portugaliei. Descartes în Suedia.

5. Filosofia islamică: Persia – filosofia pe Drumul Mătăsii.

6. Neoplatonismul: Plotin la Roma. Iamblichos în Egipt. Proclos la Atena.

Costul intregului curs este de 180 de ron pentru adulti si 135 de ron pentru studenti. Pentru mai multe detalii dati un click aici.

Nu uitati sa imi povestiti si mie cum a fost.

Parisul din vremea Regelui-Soare

Secolul XVII, cunoscut si ca Le Grand Siecle, a adus asupra Parisului stralucirea si extravaganta lui Ludovic al XIV-lea, cunoscut si ca Regele-Soare.

Numeroase piete, teatre si conace (hotels) au fost construite in acea perioada, pentru a infrumuseta orasul.

Multe dintre ele dainuiesc si astazi.

Daca vreti sa va bucurati privirea cu cateva fragmente ale acelor vremuri, va recomand sa incepeti cu Hotel des Invalides. Acesta a fost a fost primul spital militar si camin pentru soldatii invalizi. A fost construit la cerera lui Ludovic al XIV-lea dupa proiectele grandioase ale lui Liberal Bruand.

Proiectul s-a finalizat in 1675, dupa doar 5 ani de munca asidua. Fatada sa ofera inca una dintre cele mai frumoase privelisti din Paris. Aripa sudica duce spre St-Louis-des-Invalides, biserica soldatilor, in spatele careia se afla superbul Dom al lui Jules Hardouin-Mansart, pe care il puteti admira in prima fotografie. Domul a fost construit tot la cererea Regelui-Soare, care dorea sa il transforme in cripta regala, plan care a fost ulterior abandonat.

In cripta se gaseste Napoleon Bonaparte, a carui ultima dorinta a fost ca ramasitele "sa i se odihneasca pe malurile Senei", dar despre Parisul napoleonian vom povesti mai pe indelete cu alta ocazie.

Ne continuam incursiunea in istorie cu o mica oprire la Hotel Lambert, un vechi conac aristocratic, cu scari impunatoare, curti interioare, camere pentru servitori si adaposturi pentru trasuri.

Astfel de cladiri se gasesc si astazi raspandite prin intreg Parisul. Majoritatea au fost renovate si modernizate, pentru a fi transformate in hoteluri chic, asa ca fiti cu ochii in 4 dupa astfel de frumuseti arhitectonice in cursul plimbarilor pe malurile Senei.

Desigur ca cele mai spectaculoase edificii au apartinut tot Casei Regale.

Palais du Luxembourg este un bun exemplu. Construit pentru a-i aminti Mariei de Medici de Florenta natala, Palatul a fost conceput de catre Salomon de Brosse si aminteste de Palazzo Pitti din Florenta.

Maria a fost exilata inainte de terminarea constructiei in 1631, dar Palais du Luxembourg ramane pana in zilele noastre o lectie de arhitectura.

Ultimul popas, dar cu siguranta nu cel din urma, este Palatul de la Versailles. In 1668, pornind de la o modesta cabana de vanatoare a familie, Ludovic al XIV-lea a inceput constructia celui mai mare palat din Europa, ce poate adaposti 20.000 de oaspeti. La conceperea sa au participat arhitectii Louis Le Vau si Jules Hardouin-Mansart, decoratorul Charles Le Brun si marele peisagist Andre Le Notre. Va voi povesti mai pe larg despre palat si minunatele sale gradini intr-o postare viitoare.

Pana atunci astept sa imi spuneti daca va place Parisul din vremea Regelui-Soare.

Ne pregatim de schi?

Nici nu a venit bine toamna ca am inceput sa visez la munti inzapeziti si partii lungi si neaglomerate.

Si pentru ca m-am cam plictisit de Ranca si Predeal, statiunile in care incerc de obicei sa nu ranesc pe nimeni in drum spre coborare, m-am hotarat sa gasesc cateva alternative.

Deocamdata ma documentez din Ski Atlas of the World: The Complete Reference to the Best Resorts pe care o gasiti pe Amazon.

Daca aveti vreo sugestie, nu ezitati sa mi-0 impartasiti. Unde se schiaza bine, nu e foarte aglomerat si nici excesiv de scump? Pentru iarna aceasta iau in calcul doar destinatiile din Europa, dar e bine de stiut cum sta treaba cu zapada si pe alte continente.

Lacul Vidra, oglinda dintre molizi

In mica mea excursie pe Transalpina mi-am continuat traseul din Obarsia Lotrului spre Vidra. Nu puteam sa nu opresc pret de cateva clipe in fiecare zona mai saraca in molizi, pentru a admira stralucirea de oglinda a apei.

Vidra este un lac artificial construit in anul 1972 pe raul Lotru, pentru a ajuta la producerea energiei electrice.

Are 9 km lungime si se intinde pe o suprafata de 940 de hectare.

Si desi este un lac artificial, este construit in intregime din materiale naturale: piatra, lemn, argila. Acest lucru a permis dezvoltarea nestanjenita a faunei si florei locale. Numele lacului vine de la simpaticul animalut Lutra Lutra sau vidra de apa dulce. In scurtul meu popas nu am reusit sa zaresc vreo vidra. Sa fii disparut? Posibil, caci am observat multe schimbari in peisaj, dintre care cele mai dramatice mi se par defrisarile irationale...munti intregi o iau acum la vale din cauza lacomiei unor oameni dornici de imbogatire, care nu se gandesc la efectele pe termen lung.

Pe langa importanta sa in reteaua de hidrocentrale, lacul Vidra reprezinta o importanta resursa turistica a zonei, si aceasta nu prea intelept exploatata.

Frumusetea padurilor de conifere ce inconjoara apa, aerul curat si linistea ce domneste peste aceste taramuri atrag iubitorii naturii, dar din pacate infrastructura nu sustine deloc turistul dornic sa descopere Vidra si imprejurimile. Drumul de la Obarsia Lotrului la Vidra si mai apoi spre Voineasa este destul de "accidentat": trebuie sa te hotarasti permanent ce anume vrei sa ocolesti-o groapa uriasa sau pietrele si copacii rupti de pe munte si pravaliti pe asfalt.

Statiunea Vidra a ramas doar cu numele, caci acum e practic parasita.

Daca nu mergeti cu cortul si doriti sa cautati cazare, va sfatuiesc sa incercati la Voineasa. De acolo puteti merge sa vizitati Vidra si Obarsia Lotrului si in ciuda starii proaste a drumului, va promit ca veti pleca acasa cu niste amintiri de neuitat.

Anima Mundi in Pisa

Daca aveti drum spre Pisa pana pe 1 octombrie, mergeti seara in Piazza dei Miracoli, pentru a va bucura de spectacolele desfasurate in cadrul festivalului Anima Mundi.

Organizatorii incearca sa dea muzicii sacre noi valente spirituale si emotionale, prin alaturarea unor capodopere muzicale frumusetii arhitecturale a locatilor: Catedrala si Camposanto Monumentale, aflat in partea nordica a Pietei Catedralei.

Festivalul a inceput pe 15 septembrie, sub bagheta lui Sir John Eliot Gardiner, cu un omagiu adus compozitorului Giovanni Batista Pergolesi, la 300 de ani de la nastere. Critica de specialitate a avut numai cuvinte de lauda si multi participanti au spus ca pentru putin timp s-au simtit foarte aproape de o entitate superioara. Si eu tind sa ii cred, caci am avut norocul in cursul unei scurte vizite la Venetia sa imi bucur urechile si sufletul cu un astfel de concert, desfasurat chiar in interiorul Basilicii San Marco. Am trait o stare de liniste si pace greu de descris in cuvinte.

Daca vreti sa atingeti sfere inalte sau doar sa ascultati muzica buna intr-un decor spectaculos, iata ce spectacole au mai ramas anul acesta :

21-09-2010 21:00 Pisa, Camposanto Monumentale Per i 250 anni dalla nascita di Luigi Cherubini Quartetto Savinio Cherubini Harmonie 25-09-2010 21:00 Pisa, Cattedrale I. Stravinskij, C. Gesualdo Ensemble De Labyrintho, Walter Testolin, direttore Orchestra Giovanile Italiana, Nicola Paszkowski, direttore 29-09-2010 21:00 Pisa, Cattedrale T. Kverno, G. Deraco, B. Pasquini Coro Musicanova di Roma, Fabrizio Barchi, direttore Capella Tiberina, Giovanni Caruso, direttore 01-10-2010 21:00 Pisa, Cattedrale S. Rachmaninov, Vespri per coro a cappella op. 37 Cappella di Stato Russa di Mosca Valery Poliansky, direttore Mai multe informatii puteti gasi pe site-ul Operei din Pisa, organizatoarea evenimentului.

Lacul Balaton, "Marea" Ungariei

Lacul Balaton, situat in sud-vestul Ungariei, e principalul punct de atractie in sezonul cald pentru unguri si nu numai.

Inotul, plimbarile cu barcuta si excursiile in imprejurimi va vor tine ocupati in timpul unei vacante petrecute intr-un orasel de pe marginea lacului.

Pe care sa il alegeti?

Siofok e cea mai populara destinatie si s-a autointitulat "Capitala Balatonului", desi Balatonfured cere si el acelasi titlu. Ambele sunt locuri ideale in care sa imbinati relaxarea cu distractia.

Badacsony e renumit pentru viile sale, asa ca nu ratati un popas in pivnita unei podgorii cu vinuri de soi.

Fonyod este cautat de iubitorii de liniste si privelisti spectaculoase. Se zice ca nicaieri nu se vede Balatonul mai frumos ca aici.

Heviz se lauda cu cel mai frumos si important centru spa cu ape termale din toata Ungaria, iar Keszthely e locul in care veti descoperi Muzeul Balaton, un palat si o biserica construita in stil neo-gotic foarte frumoasa.

Daca va hotarati sa petreceti o vacanta la Balaton, e bine sa aveti in vedere faptul ca pe malul sudic se gasesc plaje si apa se adanceste lin, fiind ideal pentru cei mici. Malul nordic in schimb e strajuit de dealuri, e mai stancos si intrarea in apa mare se face brusc, fiind mai indicat inotatorilor cu experienta sau doritorilor de plimbari cu barca.

Eu am poposit doar pentru cateva ore, cat sa vad lacul la apus, asa ca nu am testat hotelurile si restaurantele din zona, dar daca le selectati cu putina atentie nu cred ca veti avea surprize neplacute. Preturile sunt accesibile si nici distanta nu e prea mare, asa ca va recomand sa aveti in vedere Balatonul pentru vara viitoare. Din mai si pana la inceputul lui septembrie va puteti balaci in voie.

Cred ca ar fi interesant de vazut si iarna, cand lacul ingheata si se crapa, scotand niste sunete caracteristice cunoscute printre localnici drept "bubuiturile Balatonului". Sper ca v-am facut curiosi!

Triptime.ro - planificatorul de vacante

Pe www.triptime.ro gasiti o aplicatie creata de una din membrele echipei de la viajoa.ro: Adriana.
Aplicatia are la baza o idee pe cat de simpla, pe atat de utila. Iti alegi punctul de interes sau punctul de plecare, raza pe care vrei sa mergi si tipurile de obiective care te intereseaza. In felul acesta te ajuta sa iti planifici calatoria si sa iti stabilesti obiectivele pe care vrei sa le vizitezi cu posibilitatea de a printa la sfarsit traseul ales.
Pentru harti este folosita platforma de la Google (Google Maps). Exista de asemenea posibilitatea ca userii sa isi creeze propriul content prin adaugarea de obiective noi. Din punctul meu de vedere acesta este unul din factorii critici pentru succesul proiectului: introducerea informatiilor atat cantitativ cat si calitativ.

Pe blogul triptime gasiti o descriere detaliata a modului in care functioneaza aplicatia.

Va recomand sa incercati aceasta aplicatie in planificarea viitoarelor calatorii.
Felicitari Adrianei pentru aceasta initiativa!
Ii salut de asemenea cu aceasta ocazie si pe ceilalti membri ai echipei Viajoa unde as vrea sa remarc noul logo al site-ului!

Adriana: Trebuie sa mentionez ca din echipa triptime.ro face parte si colega mea de la viajoa.ro - Alexandra, iar de partea tehnica are grija Ana - Maria.

Felicitari tuturor!

Bucuresti,sa traiesti!

Bucurestiul sarbatoreste zilele acestea 551 de ani de atestare documentara.

Concerte, expozitii, targuri...fel de fel de activitati care sa ne aminteasca de farmecul Bucurestiului de alta data ne asteapta azi si maine in diferite locatii din capitala.

Programul complet il gasiti aici.

Din atatea optiuni, e aproape imposibil sa nu gasiti ceva care sa va atraga.

Eu am inceput sa-mi sarbatoresc orasul adoptiv de ieri, printr-o plimbare in Centrul Istoric, unde intr-o mare de oameni se gaseau si mici insule cu produse artizanale si o scena cu muzica buna. Terasele sunt inca deschise si stradutele devin din ce in ce mai aglomerate.

Nici daca vi se face foame nu trebuie sa va ingrijorati.

Restaurantele din zona se numara printre cele mai bune. Nu ratati Caru' cu bere pentru mancare romaneasca, St. Georges pentru un gulas unguresc veritabil, La Bonne Bouche pentru gastronomie frantuzeaca fina si Divan, cel mai bun restaurant turcesc din oras, dupa parerea umilelor mele papile gustative. Cel din urma si-a deschis de curand si un fel de "fast food", de unde puteti sa va luati rapid un kebab, un ayran sau o inghetata turceasca.

Voi cum sarbatoriti 551 de ani de Bucuresti?

Muzeele Madridului

In urma cu ceva ani, cand inca eram un copil cuminte ce isi purta cu constinciozitate ochelarii pe nas, am stat o saptamana la Madrid.

E un oras interesant, dar care nu a reusit sa ma impresioneze. Probabil ca nici caldura toropitoare nu m-a ajutat sa imi fac o impresie prea buna, asa ca dupa primele doua zile in care am batut orasul in lung si in lat am inceput sa ma adapostesc de arsita zilei intre peretii racorosi ai muzeelor.

Desi eclipsat de alte mari capitale europene in ceea ce priveste atractiile turistice, Madridul are cateva muzee care merita toata atentia.
Despre Prado nu am sa va povestesc de aceasta data, caci sunt prea multe de zis.
Tot in categoria muzeelor de arta intra si Muzeul Sorolla (nr 37, pe Paseo General Martinez Campo), Muzeul Cerralbo (nr 17, pe Ventura Rodriguez) si Muzeul Fundatiei Lazaro Galdiano (nr 122, pe strada Serrano), toate adapostind colectii impresionante, atat prin numarul exponatelor, cat si prin calitatea si valoarea lor.

La numarul 13 de pe strada San Mateo puteti descoperi Muzeul Romantismului, instalat intr-o frumoasa cladire datand din secolul XVIII. Aici puteti gasi sali ce evoca ambianta artistica, literara si viata cotidiana din epoca romantica, o pinacoteca bogata, dar si unele exponate care starnesc uimirea, cum ar fi arma cu care s-a sinucis scriitorul de satire Mariano Jose de Larra.

Mie mi-a placut foarte tare la Muzeul figurilor de ceara , in care fiecare sala avea sunete adaptate exponatelor. In camera familiei regale puteai asculta muzica clasica, in timp ce la corida auzeai vuietul multimii...un truc istet care te introduce mai usor in atmosfera.

Preferatul meu a fost insa Muzeul Americii, pe care il gasiti pe Avenue Reyes Catolicos, la numarul 6. Aici se gaseste una dintre cele mai complete colectii de arta pre-columbiana din intreaga lume., care include piese extraordinare, cum ar fi cele din Comoara Quimbaya sau Codexul Tro-Cortesiano, cel mai important codex maias conservat pana in zilele noastre.
A fost o experienta extrem de educativa, pe care v-o recomand. Probabil este cel mai apropiat muzeu in care puteti descoperi secretele Americii pre-columbiene, dar si amanunte despre expeditia lui Columb si aventurile altor exploratori.

Daca sunteti interesati de istoria orasului, Muzeul Orasenesc de la numarul 32 de pe Principe de Vergara si Muzeul Municipal (nr 78, strada Fuencarral) va prezinta evolutia Madridului de-a lungul epocilor.

Ar mai fi de vazut Planetariul din Parcul Tierno Galvan , Muzeul Aerului si Muzeul Cailor Ferate, pentru pasionati.

Ce ziceti, faceti un drum pana la Madrid? Intr-un weekend reusiti sa le vedeti pe toate daca va grabiti putin :)

Parisul renascentist

Dupa ce ne-am plimbat virtual prin Parisul galo-roman si am descoperit o parte din viata in capitala Frantei in Era medievala cu ajutorul Musee de Cluny, pasim acum pe urmele Renasterii in Orasul luminilor.

Retragerea armatei engleze dupa Razboiul de 100 de ani din Franta a lasat in urma un peisaj dezolant. Majoritatea cladirilor cu structura de lemn au avut de suferit in urma incendiilor, orasul ramanand aproape in ruine.

Incetul cu incetul insa, orasul si-a recapatat stralucirea. Fermecati de Renasterea italiana, regii francezi ai secolului XVI au sustinut dezvoltarea artei si a arhitecturii. In 1516 Leonardo da Vinci viziteaza Parisul, la invitatia regelui Francisc I si aduce cu sine Mona Lisa.

In 1609 se da in folosinta Place Royale, prima piata din capitala Frantei, construita la cererea regelui Henri al IV-lea.In centrul pietei se desfasurau duelurile, iar in cladirile ce inconjurau acest spatiu larg (36 de case, cate 9 pe fiecare latura) adaposteau nobilimea vremii. Tot aici s-a sarbatorit printr-un turnir de trei zile casatoria lui Ludovic al XIII-lea cu Ana de Austria, s-a nascut Madame de Sevigne si au locuit cardinalul Richelieu si Victor Hugo.

In zilele noastre Place Royale si-a schimbat numele in Place des Vosges, dar cladirile din caramida acoperite cu placi de ardezie au ramas intacte si e considerata de parizieni si nu numai "cea mai frumoasa piata din lume". Puteti sa va faceti o idee despre ce e vorba din prima fotografie, dar trebuie sa faceti un drum pana la Paris ca sa simtiti cu adevarat gustul istoriei.


Intre 1532 si 1637 s-a construit Biserica St-Eustache, ce urmeaza planul interior al Catedralei Notre-Dame. Pe langa arhitectura impresionanta si frumoasele vitralii, St-Eustache are scrijelita in trecutul sau si legatura cu nume celebre ale urbei. Richelieu si Marquise de Pompadour au fost botezati aici, iar Moliere a fost inmormantat in aceasta biserica. S-a pastrat impecabil si o gasiti in Place du Jour.




























Marturie a perioadei renascentiste sta si Tour St-Jacques, in care Blaise Pascal facea tot felul de experimente. Parte a unei biserici in stil gotic ce dateaza din anul 1523, acesta constituia un punct de reper pentru pelerinii care porneau in lungi calatorii.

In Cartierul latin veti descoperi Biserica St-Etienne du Mont in care se gaseste mormantul Sfintei Genevieve, ocrotitoarea Parisului. Tot aici au fost inmormantati Pascal si Racine. Daca nu vreti sa faceti un drum pana aici doar pentru cateva nume celebre, puteti sa faceti un efort pentru frumoasa catapeteasma si vitraliile ce dateaza din Era Renasterii.

Un ultim popas in Parisul renascentist trebuie sa il faceti la Musee Carnavalet, un muzeu interesant, adapostit in doua conace superbe, in interiorul carora se gasesc sali complet mobilate si obiecte de arta care povestesc istoria Parisului si va ajuta sa patrundeti pentru ceva timp in atmosfera epocii. Il gasiti pe Rue de Sevigne, la numarul 23.

Ce ziceti, va place Parisul renascentist?

Transalpina, un drum la inaltime

In copilarie am strabatut de multe ori acest drum pe care aproape ca atingi cerul, asa ca nu am putut rata ocazia nici vara aceasta, mai ales ca au inceput lucrarile de asfaltare.
Mai sunt cateva portiuni neasfaltate, dar se poate trece cu orice masina.
Noi am trecut cu pro ceed-ul, care are garda joasa si suspensii tari, dar in afara prafului de pe capota nu am avut nici un fel de probleme.

Si acum sa va spun cateva vorbe despre Transalpina...

Transalpina sau DN67C este cea mai inalta sosea din tara noastra, care strabate Carpatii Meridionali, unind plaiurile gorjene cu Sebes-Alba. Punctul cel mai inalt se afla la 2145 m, in Pasul Urdele. Desi probabil va asteptati ca la astfel de altitudini sa intalniti doar pasari rapitoare si alte reprezentante ale faunei alpine, se pare ca aceste carari au fost strabatute de om inca de pe vremea romanilor. Acestia ar fi construit aici "coridorul IV strategic roman", dupa cum sustin cartile de istorie.


Tot pe aici treceau si ciobanii din Marginimea Sibiului spre taramuri gorjene, sa coboare oile la pasune si sa-si gaseasca bacite printre fetele cu bujori in obrajori de pe plaiuri novacene.

In perioada interbelica, regele Carol al II-lea a venit insotit de prim-ministrul Tatarascu sa inspecteze zona si sa alcatuiasca planurile pentru constructia soselei, motiv pentru care va fi cunoscuta si ca "Drumul Regelui".
Dupa consultari cu localnicii care stiau tot felul de scurtaturi, dar si zonele in care zapezile se depun mai tare, echipa de constructori a reusit sa dea in folosinta drumul in 1935.

Carol al II-lea si suita sa au strabatut la deschiderea oficiala traseul Salistea-Novaci in 8 ore.

De ce sa mergeti?

Pentru ca veti avea parte de niste peisaje care va taie rasuflarea.
Din pacate noi am prins ceata pe cea mai interesanta portiune a traseului, asa ca pozele nu sunt probabil suficient de spectaculoase incat sa va convinga.

Pentru a va bucura de aer curat si liniste. Daca va aventurati la 10-15 minute de sosea, veti fi uimiti sa auziti doar miscarea ierbii in vant si susurul vreunui izvor cu apa rece ca gheata.

Pentru a admira flora si fauna alpina. Daca luati si un binoclu cu voi, o puteti face fara a deranja in nici un fel viata corbilor sau a caprelor negre.
Noi am intalnit si cativa magarusi prietenosi, care nu prea pricepeau cum sta treaba cu masinile astea...In schimb le placea tare mult sa fie fotografiati :)

Indiferent ce motiv gasiti, strabateti Transalpina cat mai curand, caci se anunta o iarna lunga si grea, pe parcursul careia traseul va fi inchis.

PS: Daca nu e ceata, sa imi trimiteti si mie poze cu prapastia :)

eRanca va recomanda urmatoarele linkuri unde puteti gasi mai multe fotografii:

http://eranca.com/2010/07/transalpina-iulie-2010-peisaje-si-starea-drumului/

http://www.flickr.com/photos/10004329@N07/sets/72157624946408736/with/4985814927/

Parlez vous...English?

Calatoritul nu poate fi o experienta completa fara comunicarea cu oamenii locului.

Si cum romana e departe de a fi limba de circulatie internationala (desi anumite minti "luminate" de la Ministerul Sanatatii sunt de parere ca daca am intrat in U.E. putem scrie unui spital francez in romana, ca doar e limba oficiala...problema lor daca nu inteleg o boaba) va recomand sa faceti eforturi sa invatati cateva cuvinte in limba oficiala a tarii pe care o vizitati.

Pe langa cateva franturi de portugheza, chineza, sarba, bulgara, estoniana si alte asemenea limbi, nu strica sa cunoasteti cel putin o limba de circulatie internationala.

Engleza e probabil pe primul loc. Pe locul 2 as pune franceza, dar e urmata indeaproape de germana.

Cum tocmai a inceput scoala si s-au terminat caldurile inabusitoare care ne tineau prizonieri la umbra, va propun sa incepeti sa invatati una din aceste limbi straine, sau sa va revizuiti cunostintele deja acumulate.

Editura Polirom va vine in ajutor cu 2 pachete promotionale: unul pentru Limba Franceza si unul pentru Limba Engleza. Promotia este valabila in perioada 9 septembrie-4 octombrie, asa ca grabiti-va daca vreti sa va imbogatiti biblioteca.

Daca sunteti lenesi ca mine, puteti apela la lectii online, cursuri audio sau de ce nu...la un film bun pe care sa-l savurati fara subtitrare.

A demain, dear friends!

La Cap Kaliakra

Drumul de la Balcic spre Romania l-am facut pe tarmul marii, astfel incat am putut face un popas la Cap Kaliakra.

Inconjurata din 3 parti de mare, aceasta limba stancoasa a permis constructia unei cetati inca de pe vremea tracilor.

In timpul secolului 4 i.Hr. asezarea fortificata era cunoscuta sub numele de Thirisis si apartinea tribului tracic Thirisi.

Opt secole mai tarziu cetatea va fi cunoscuta sub numele de Akre.

La inceputul anilor 700 d. Hr cetatea a fost parasita, iar cativa ani mai tarziu Capul a devenit pamant bulgaresc.
Capul si cetatea reconstruita au fost amintite pentru prima data sub numele de Cap Kaliakra in secolul 13 d. Hr.

Dupa jumatatea secolului 14 d. Hr. , fortareata a devenit capitala regiunii Dobrudja, ce cuprindea Nord -Estul Bulgariei de azi. Cetatea a devenit astfel un centru economic si cultural renumit in Bulgaria Medievala.

Orasul-fortareata a rezistat pana la sfarsitul secolului 17.

Va recomand sa vizitati Cap Kaliakra. Peisajul iti taie rasuflarea, iar starile care te cuprind cand pasesti in locuri atat de incarcate de istorie ca acesta sunt unice.
Intrarea e 3 leva, cu tot cu parcare, iar in interior puteti vizita un mic muzeu in care sunt adunate marturii din viata cetatii.